sâmbătă, 18 iulie 2009

Turul Frantei 2009 - prezentare


Turul Frantei (in franceza, Tour de France) reprezinta cea mai prestigioasa competitie de ciclism profesionist din lume, creata in anul 1903, de catre francezul Henri Desgrange. Competitia ciclista se deruleaza in luna iulie a fiecarui an, pe distanta a peste 3000 km prin Franta si in tarile vecina acesteia, impartiti in peste 20 de etape.

In acest an, cea de a 96-a editie a turului (pe timpul celor doua razboaie mondiale, competitia a fost suspendata) are 3445 km, impartiti in 21 de etape, parcursi pe teritoriul a sase tari (Franta, Spania, Andora, Elvetia, Italia si Monaco) intre 4-26 iulie (cu 2 zile de pauza). Startul se da la Monaco, finisul avand loc, ca de fiecare data la Paris, pe Champs-Elysees. La competitia din acest an participa 20 de echipe (formate din 9 ciclisti): 17 din cele 18 din cadrul UCI Pro Tour si 3 echipe din UCI Continental.

Echipele participante la editia din acest an sunt: Quick Step si Silence-Loto (Belgia), Team Saxo Bank (Danemarca), Cervelo Test Team (Elvetia), AG2R-La Mondiale, Agritubel, Bbox Bouygues Telecom, Cofidis si Francaise de Jeux (Franta), Team Milram (Germania), Lampre-N.G.C. si Liquigas (Italia), Astana (Kazahstan), Rabobank si Skil-Shimano (Olanda), Team Kathusa (Rusia), Caisse d'Espargne si Euskaltel-Euskadi (Spania), Garmin-Slipstream si Team Columbia-High Road (Statele Unite ale Americii).

Etapa a 3-a
Doua catarari de categoria a 4-a in prima jumatate a cursei, Cote de Calissanne (1.3 km, 5.5% panta medie) si Col de la Vayede (0.7 km, 7.4 % panta medie), reprezinta principalele dificultati de traseu, ultimele 90 de borne fiind de un plat absolut, finalul favorizand un nou sprint masiv al plutonului.Port la Marea Mediterana, localitatea La Grand-Motte este o comuna a departamentului Herault (34), cu doar 8400 de locuitori, considerata 'Florida franceza' pentru cele 300 de zile insorite pe an. Ultima data cand Turul Frantei a ajuns in localitatea din Golf du Lion a fost in 1969, belgianul Guido Reybrouck de la echipa Faema castigand etapa, in timp ce Eddy Merckx purta tricoul galben.

Etapa a 4-a
Dupa o etapa contratimp in deschiderea de la Monte-Carlo si alte doua manse adjudecate la sprint de britanicul Mark Cavendish, a 96-a editie a Turului Frantei propune pentru etapa cu numarul patru o intrecere contratimp pe echipe, care va avea importante efecte asupra ierarhiei generale.
Startul este programat in centrul orasul Montpellier, la Jardin des Plants, cea mai veche Gradina Botanica din Franta, atestata documentar inca din 1593, finalul fiind plasat la Croix de Argent.Profilul plat al etapei este presarat cu trei puncte de cronometraj intermediar, la bornele cu numarul 9, 19.5 si 30.7.Ultima data cand Turul Frantei a poposit la Montpellier s-a intamplat in etapa a 12-a a cursei din 2007, victoria de etapa revenindu-i la sprint belgianului Tom Boonen.Un contratimp pe echipe nu a mai fost organizat intr-o editie a Turului Frantei din 2005, cand echipa Discovery Channel se impunea pe 5 iulie dupa un traseu de 67.5 kilometri intre Tours si Blois, iar Lance Armstrong prelua tricoul galben incepand ascensiunea spre al saptelea titlu.

Etapa a 5-a
Doua catarari de categoria a 4-a, Col de Feuilla si Cote de Treilles, vor anima etapa la kilometri 112.5 si 119.5, finalul fiind pe plat dupa o usoara urcare in ultimele borne.Localitatea Le Cap d'Agde gazduieste in premiera startul unei manse a Turului Frantei, statiunea balneara de la malul Marii Mediterane avand 25.000 locuitori.Prefectura a departamentului Pyrenees-Orientales, Perpignan este un oras de 117.000 locuitori care gazduieste pentru a noua oara finalul unei etape din Marea Bucla.Ultima sosire a Turului la Perpignan a avut loc in 1997, victoria revenindu-i francezului Laurent Desbiens de la echipa Cofidis. Mansa a inceput atunci din Andorra, germanul Jan Ullrich fiind purtatorul tricoului galben.In 2001 s-a plecat de la Perpignan in etapa a 12-a, francezul Francois Simon de la Bonjour purtand tricoul galben, dupa ce obtinuse 35 de minute in urma celebrei evadari din etapa a 8-a.Din punct de vedere sportiv orasul Perpignan s-a facut cunoscut in Europa prin echipa de rugby USA Perpignan, aceasta castigand de sapte ori campionatul Frantei Top 14, ultima data in sezonul 2008-2009.

Etapa a 6-a
Caravana Turului Frantei va parcurge, joi, o etapa suta la suta spaniola, ciclistii avand in program o mansa de 181.5 kilometri intre localitatile catalane Girona si Barcelona.
Startul etapei este prevazut la ora locala 12:55, sosirea fiind anticipata intre 18:03 si 18:27 langa stadionul olimpic Montjuic din Barcelona.Continuand tendinta primei saptamani de cursa, ciclistii vor rula din nou paralel cu Marea Mediterana, Coasta de Azur fiind inlocuita cu celebrele zone turistice spaniole Costa Brava si Costa de Maresme.Traseul este pigmentat cu cinci catarari, ultima dintre acestea, Côte de la Conreria (4.7 km cu o panta de 4.5 %), fiind plasata la 21 kilometri inaintea finalului. De asemenea finalul este in urcare, existand o portiune de 500 metri cu o inclinare de 6.6 %.De la Girona, capitala provinciei catalane cu acelasi nume, se va pleca pentru prima data in istoria Turului, in timp ce orasul de sosire, Barcelona, gazduieste pentru a treia oara finalul unei etape a Marii Bucle.Turul Frantei a ajuns ultima data in capitala Cataluniei in 1965, etapa fiind castigata de rutierul spaniol Jose Perez Frances, dupa o evadare solitara de 223 kilometri, aceasta fiind una dintre victoriile de referinta din istoria competitiei. Tricoul galben era purtat in acea zi de italianul Felice Gimondi, cel care avea sa savureze victoria finala la Paris.

Etapa a 7-a
Patru catarari vor servi drept incalzire ciclistilor pentru ce urmeaza a fi prima etapa incheiata la altitudine, mai precis la 2240 metri deasupra nivelului marii.In lungime de 10.6 kilometri, ascensiunea de la Andorra Arcalis are o inclinare medie de 7.1 %, cu pante chiar de 8.7 % in primul kilometru de urcare. Baza catararii este plasata la 1498 metri, ciclistii ajungand in 10 kilometri la 2240 metri.Traseul este pigmentat cu alte patru ascensiuni, dintre care se remarca Col de Serra-Seca, ascensiune de categoria 1 plasata la kilometrul 127 si care are o lungime de 7.7 kilometri, cu panta medie de 7.1 %.Ultima data cand Turul Frantei a vizitat Andorra Arcalis a fost in 1997, cand a fost programata etapa a 10-a. Cu 10 kilometri inainte de finalul etapei, adica chiar la inceputul catararii finale, germanul Jan Ullrich, pe atunci in varsta de 23 ani, a atacat puternic din pluton, impunandu-se in fata regretatului Marco Pantani (Mercatone Uno) si a francezului Richard Virenque (Festina), cei doi sosind la 1'08" in urma lui echipierului de la Telekom. Detinatorul titlului Bjarne Riis a sosit cu o intarziere de peste 3 minute, astfel ca Jan Ullrich se imbraca in galben avand sa castige primul si ultimul sau Tur al Frantei.

Etapa a 8-a
Dupa doua zile petrecute in Spania si Andorra, caravana Turului Frantei va reveni, sambata, pe teritoriul Hexagonului, la capatul unei etape in lungime de 176.5 kilometri, care va incepe in Andorra La Vella si se va incheia la Saint Girons.
Turul a urmat un traseu similar la editia din 1997 cand, dupa etapa cu final la Andorra Arcalis, s-a plecat in mansa urmatoare din capitala principatului din Pirieni, cu mentiunea ca atunci finalul a avut loc la Perpignan.Francezul Laurent Desbiens de la Cofidis a castigat etapa la masa verde, dupa ce a fost obstructionat la sprintul final de ucraineanul Sergei Outshakov de la Polti.Etapa din acest an propune un traseu cu trei catarari importante, Port d'Envalira (cat.1, 2408 m) servind drept incalzire pentru ciclisti in debutul mansei. Mai sunt programate treceri peste Col de Port (cat.2, 1250 m) si Col d'Agnes (cat.2, 1570 m).De la intrarea pe teritoriul Frantei ciclistii vor rula prin valea raului Ariege, trecand prin Ax-les-Thermes si Tarascon-sur-Aige, urmand apoi drumul spre vest si localitatea de sosire Saint Girons.Sub-prefectura a departamentului Ariege, Saint Girons gazduieste in premiera o sosire din Turul Frantei, pentru localitatea de 6800 de suflete fiind cel mai important eveniment al anului.Turul Frantei a plecat de la Saint Girons in etapa a 14-a din 2003 pentru un traseu de 191.5 kilometri cu finalul la Loudevielle.

Etapa a 9-a
A 96-a editie a Turului Frantei propune pentru etapa a 9-a un traseu de 160.5 kilometri intre localitatile Saint-Gaudens si Tarbes, traseul fiind pigmentat cu celebrele ascensiuni Col d'Aspin si Col de Tourmalet.
Startul real este prevazut pentru ora locala 11:50, iar sosirea este anticipata intre orele 17:30 si 17:55.In plina urcare spre Col d'Aspin, catarare de categoria 1 plasata la kilometrul 60.5, ciclistii vor avea primul sprint intermediar la borna 41.5 in localitatea Sarrancolin.Pe Col d'Aspin se va ajunge pana la 1490 metri altitudine, dupa care se vor cobora 13.5 kilometri pana la zona de realimentare plasata in localitatea Sainte-Marie-de-Campan, de unde practic va incepe urcusul spre Col du Tourmalet.Urcata pe versantul dinspre Arreau, ascensiunea Aspin are o lungime de 12 borne, cu o panta medie de 6.5 % si o panta maxima de 8 % intre kilometri 6-7.Catarare de categorie speciala, Col du Tourmalet are o lungime de 17.2 kilometri, startul ascensiunii fiind la 847 metri, ajungandu-se in varf la 2115 metri. Panta maxima este intre bornele 11 si 12, inclinarea soselei ajungand pana la 10 %.Ultima vizita a Turului la Saint-Gaudens a avut loc in 1999, cand rusul Dimitri Konyshev (Mercatone Uno) a castigat etapa a 14-a, in timp ce spaniolul Fernando Escartin (Kelme) s-a impus in mansa urmatoare, care a pornit din Saint-Gaudens si a ajuns la Plau-Engaly. Americanul Lance Armstrong (US Postal) a purtat tricoul galben in ambele manse.La Tarbes s-a ajuns ultima data in 2006, prefectura departamentului Hautes-Pyrenees gazduind startul etapei a 11-a, mansa care avea sa fie castigata de rusul Denis Menchov (Rabobank) in catarare la Pla-de-Beret.Ultima sosire la Tarbes a avut loc in 1951, victoria apartinandu-i lui Serafino Biagioni, in timp ce al doilea clasat, Gilbert Bauvin, a preluat tricoul galben. In timpul acelei manse rutierul Wim Van Est, purtator al tricoului galben, a cazut intr-o rapa pe coborare de pe Col d'Aubisque, accident care a ramas in cele din urma fara urmari pentru integritatea sa fizica.

Etapa a 10-a
Dupa aventura din Pirinei si prima zi de pauza din program, ciclistii Turului Frantei vor reveni, marti, pe sosea, chiar de ziua nationala a Frantei, pentru etapa a 10-a a cursei, desfasurata intre localitatile Limoges si Issoudun (194.5 km).
Mansa propune un traseu valonat in partea de centru a Frantei, trei catarari de categoria a 4-a animand etapa in prima sa parte, cea mai dificila dintre acestea, Côte de Saint-Laurent-les-Eglises (km. 27.5), avand o lungime de 2 kilometri si o panta medie de 5.3 %.Finalul este pe plat dupa o usoara coborare, profilul etapei urmand o linie descendenta incepand cu al doilea sprint intermediar al zilei, plasat in localitatea Aigurand (423 m) la kilometrul 122.5, sosirea de la Issoudun fiind programata la o altitudine de doar 129 metri.Prefectura a departamentului Haute-Vienne, Limoges este o localitate care a mai gazduit de 12 ori in istorie startul unei etape din Marea Bucla, ultima data in 2004, in etapa a 10-a, care s-a incheiat la Saint-Fluer cu victoria francezului Richard Virenque, lider atunci in clasamentul cataratorilor. Purtator al tricoului galben era la vremea respectiva un alt reprezentant al gazdelor, Thomas Voeckler.Faimos pentru productia de portelan, Limoges este cunoscut in Franta ca 'Orasul Rosu', datorita traditiei politice de stanga si a Confederatiei Generale a Muncii, sindicat aparut in secolul al XIX-lea.Issoudun, localitate de doar 14.000 locuitori, gazduieste in premiera finalul unei etape din Turul Frantei. Sub-prefectura a departamentului Indre, Issoudun are puternice radacini istorice, la sfarsitul secolului al XII-lea fiind transformat in teatrul confruntarilor dintre Richard Inima de Leu si Philippe Auguste. Cel mai important monument istoric ramas marturie peste ani este Turnul Alb, parte importanta a unui vast sistem de fortificatii si ziduri de aparare.

Etapa a 11-a
Un traseu usor valonat, presarat cu doua catarari de categoria a 4-a, si un final considerat aparent pe plat, dar care in realitate ofera o usoara inclinare a soselei in ultimii 500 metri.Vatan (2000 locuitori) si Saint-Fargeau (1800 locuitori) se afla in premiera pe traseul Marii Bucle, etapa a 11-a desfasurandu-se in cel mai autentic decor rural al Frantei.Mansa dintre Vatan si Saint-Fargeau tranziteaza patru departamente, Indre (36), Cher (18), Nievre (58) si Yonne (89), localitatea de sosire fiind recunoscuta pentru sporturile nautice desfasurate pe apele lacului Bourdon, dar si pentru festivalurile medievale tinute la Chateau de Saint-Fargeau.

Etapa a 12-a
La doar doua ore de mers la sud de Paris, localitatea Tonnerre gazduieste in premiera o etapa a Marii Bucle, remarcandu-se pe harta Frantei cu o bogata istorie viticola, vinurile albe din Tonnerre fiind faimoase in intregul Hexagon si nu numai. Turul Frantei va ajunge pentru a treia oara in istorie la Vittel, localitate faimoasa pentru apa minerala produsa si exportata in intreaga lume. La Vittel Turul a mai ajuns in 1968, cand a gazduit prologul si startul primei etape, si in 1990, cand Jelle Nijdam a castigat etapa a 6-a, in timp ce Steve Bauer era purtatorul tricoului galben. Etapa a 12-a tranziteaza departamentele Yonne (89), Aube (10), Haute-Marne (52), Vosges (88), patru catarari de categotia a 4-a si o catarare de categoria a 3-a, Cote de Bourmont (0.8 km, cu 11.1 %) urmand a anima o mansa extrem de valonata si propice pentru atacantii plutonului.

Etapa a 13-a
Pentru a treia oara in istoria Turului, localitatea Vittel gazduieste startul unei etapei din Marea Bucla, ciclisti tranzitand in acesta mansa doar doua departamente, Vosges (88) si Haute-Rhin (68).Dupa un urcus nerepertoriat si o scurta coborare, profilul etapei urca pana la kilometrul 138.5, unde se va trece peste Col du Platzerwasel, catarare de categoria 1 plasata la 1193 metri altitudine.Cu o lungime de 16.2 kilometri, Col du Platzerwasel are o panta maxima de 9.6 % intre bornele 10.3 si 12.2, ultimii trei kilometri de ascensiune avand de asemenea o inclinare de 9 si 9.1 %.Pana a ajunge pe catararea Platzerwasel rutierii se vor incalzi cu alte doua ascensiuni, Cote de Xertigny (cat.3, km.46) si Col de la Schlucht (cat.2, km.105). Aceasta din urma este plasata la 1139 metri altitudine, are o lungime de 17 kilometri si o panta maxima de 6.7 % intre bornele 9 si 10.In ultimii 35 kilometri ai etapei ciclistii vor urca alte doua ascensiuni, Col du Bannstein (cat.3, km.165.5) si Col du Firstplan (cat.2, km.179.5), aceasta avand o lungime de 9.8 kilometri si pante care nu depasesc 6.8 % inclinare.Ultimii 5 kilometri ai etapei sunt pe plat, finalul de la Colmar fiind la 199 metri deasupra nivelului marii. Prefectura departamentului Haut-Rhin gazduieste pentru a saptea oara sosirea unei etape din Turul Frantei, dupa cele din 1931, 1949, 1955, 1957, 1997 si 2001, ultima data cand s-a sosit in 'Mica Venetie' impunandu-se francezul Laurent Jalabert. Se intamplat in etapa a 7-a din 2001, Jalabert distantandu-se dintr-un grup de evadare din care mai faceau parte Jens Voigt, Laurent Roux, Inigo Cuesta si Ivan Basso.Plasata in imediata apropiere a localitatilor Strasbourg, Freiburg si Basel, Colmar este capitala juridica a Alsaciei si orasul care l-a dat lumii pe Auguste Bartoldi, cel care a construit Statuia Libertatii din New York. Centru universitar important pe harta Frantei, Colmar mai este recunoscut si pentru vinurile sale alese. In august 2003 la Colmar a fost inregistrata cea mai ridicata temperatura din Europa, mercurul din termometre ridicandu-se pana la valoarea de 40.9 grade Celsius.

Etapa a 14-a
Caravana Turului Frantei continua, sambata, parcursul spre Alpi, etapa a 14-a propunand rutierilor o mansa de 199 kilometri intre Colmar si Besancon, foarte aproape de granita estica a Hexagonului cu Germania si Elvetia.
Doua catarari de categoria a 3-a vor anima etapa, Cote de Lebetain (km.87) si Cote de Blamont (km.111.5), desi pana la final vor mai fi alte trei ascensiuni nerepertoriate. Turul Frantei a mai ajuns la Besancon de alte 17 ori in istorie, ultima data cand orasul natal al romancierului Victor Hugo a gazduit un final de etapa in Marea Bucla fiind in 2004. Lance Armstrong a castigat atunci etapa contratimp programata, a cincea pentru rutierul texan in acel tur, in fata rivalilor sai germani Jan Ullrich si Andreas Kloden. Ultima etapa in linie care s-a incheiat la Besancon l-a gasit in postura de invingator pe olandezul Jeroen Blijlevens, rutierul echipei TVM impunandu-se in 1996. Etapa dintre Colmar si Besancon traverseaza departamentele Haute-Rhin (68), Territoire de Belfort (90) si Doubs (25).

Etapa a 15-a

Dupa o saptamana cu etape de plat si cu italianul Rinaldo Nocentini in galben, caravana Turului Frantei a intrat in zona decisiva a Alpilor, mansa a 15-a terminandu-se in catarare la Verbier, unde ierarhia generala va suporta transformari semnificative in partea superioara.

Etapa a 17-a
Caravana Turului Frantei va avea parte, miercuri, de o etapa veritabila de munte, ciclistii urmand a concura intre localitatile alpine Bourg Saint Maurice si Le Grand Bornand, profilul mansei fiind unul in 'dinti de ferastrau'.
Nu mai putin de cinci catarari vor sta in calea rutierilor in etapa de miercuri, patru dintre acestea fiind de categoria intai si doar una de categoria a doua. Etapa va incepe in urcare spre Cormet de Roseland, ascensiune cu varful la 1968 metri altitudine, cu o lungime de 19.35 kilometri si o panta medie de 6 %.
Dupa o coborare abrupta pana la Beaufort (788 metri deasupra nivelului marii), rutierii vor incepe urcusul catre Col des Saises, catarare plasata la 1650 metri altitudine, care are o lungime de 14.98 kilometri si o inclinare medie de 6.4 %.Spre deosebire de prima catarare, Col des Saises are pante mai aspre, in unele portiuni inclinarea soselei ajungand la 11.1 %.
Urmeaza o coborare in trepte spre primul sprint intermediar al zilei, programat la Praz Sur-Arly(km.75.5), si punctul de realimentare de la Oex. Cote d'Araches este a treia catarare a zilei, la kilometru 111.5, urmata de al doilea sprint al etapei, programat la Cluses (km.126).
Partea finala este rezervata catararilor Romme si Colombiere, doua ascensiuni de prima categorie, pentru ca sfarsitul etapei sa fie in coborare. Cu o lungime de 16.3 kilometri, Col de la Colombiere are o panta medie de 6.8 %, in ultimul kilometru inclinarea atingand 10.2 %. Din varful ascensiunii si pana la final mai sunt doar 15 kilometri.
Localitatea Le Grand Bornand gazduieste pentru a treia oara in istorie finalul unei etape din Turul Frantei, Lance Armstrong in 2004 si Linus Gerdemann in 2007 impunandu-se in comuna departamentului Haute-Savoie. Germanul care activa in urma cu doi ani la echipa T-Mobile a atacat pe Col de la Colombiere de unul singur si a pedalat pe coborare spre victoria de etapa, preluand totodata si tricoul galben.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Va rog frumos, indiferent daca v-a placut sau nu acest blog, sa lasati un comentariu!